Noutăți
Noutăți 2020
Noutăți 2019
Noutăți 2018
Noutăți 2017
Noutăți 2015
Ferma vegetală administrată de Dan Herțeg - una dintre cele mai de succes din Arad
[30.10.2020]

      Pasionat din copilărie de agricultură, un fermier iscusit din județul Arad a reușit prin multă muncă să dezvolte ceea ce astăzi este una dintre cele mai importante ferme din județ. Fiind o persoană deosebit de calculată, adeptă a unei planificări minuţioase, știe că fiecare bănuţ investit trebuie să genereze profit. Echipa de comunicare a Titan Machinery România a ajuns în ferma Agro Raluca, din localitatea Semlac, județul Arad și a avut onoarea de a discuta pe larg cu domnul Dan Herțeg, cel care administrează această fermă de 3086 hectare.

Reporter: Care este povestea dumneavoastră, domnule Herțeg?

Dan Herțeg: Am 49 de ani. Am început agricultura în urmă cu 17 ani. Nu mi-e rușine, ba chiar sunt mândru de faptul că am pornit de la două tractoare românești un 450 și un 650 și am ajuns astăzi, așa cum urmează să vedeți, la o flotă mare de utilaje pe care le deținem, o parte din ele în leasing, mare parte dintre utilaje plătite. Lucrăm pe trei societăți. Societatea cea mare este AGRO Raluca, inițiată în anul 2004. Numele meu este Herțeg Dan Stelian, sunt directorul acestei firme, angajatul soției dacă se poate spune așa. Am și eu un PFA, iar fiica mea, inginer agronom, un SRL.

Nu e o rușine să muncești, cred că e un lucru care înobilează omul

Reporter: Acestă activitate în agribusiness a început atunci când erați foarte tânăr. Ce anume v-a atras?

Dan Herțeg: Este o pasiune moștenită din familie. Pe timpul regimului comunist părinții mei se ocupau cu cultivarea roșiilor și a altor legume în solarii. Eu am muncit de mic, de la 10-11 ani mergeam vara în vacanțe la irigat, nu e o rușine să muncești, cred că e un lucru care înobilează omul.

Reporter: Toată această activitate din copilărie și adolescență a dezvoltat în dumneavoastră o pasiune și ați ajuns să administrați una dintre cele mai importante ferme de aici din județul Arad. Ce suprafață are ferma și care sunt culturile principale?

Dan Herțeg: Pe cele trei societăți administrăm 3086 ha. Avem 1100 ha de grâu, 1150 ha de rapiță, 150 ha de floarea soarelui și aproape 700 de ha de porumb.

Astăzi nu este nevoie de mulți operatori, ci puțini, bine plătiți și obligatoriu de calitate

Reporter: Care au fost primele tractoare din import cu care ați început să lucrați. Câte hectare aveați atunci și cum ați continuat să vă dezvoltați?

Dan Herțeg: În anul 2004 am cumpărat de la târgul Agromalim Arad două tractoare din grupul CNH, două pluguri, apoi într-un an de zile ne-am dezvoltat. În momentul de față avem un parc de 10 tractoare. Lucrăm cu șapte operatori, suntem suficienți, poate chiar prea mulți. La randamentul pe care îl avem astăzi nu este nevoie de mulți operatori, ci puțini, bine plătiți și obligatoriu de calitate. Am început cu 117 hectare.

Știam că sunteți cei mai tari din piață în ceea ce privește tractoarele pe șenile

Reporter: De când a început colaborarea cu Titan Machinery și care a fost scânteia care a declanșat această colaborare?

Dan Herțeg: În 2017 am luat decizia de a cumpăra un tractor de la Titan Machinery, respectiv un tractor articulat pe șenile, un tractor despre care putea să spună oricine că e bun sau că nu e bun, dar am un partener de suferință din județul Constanța care din două vorbe m-a convins. Și-a cumpărat unul în 2016 și al altul în 2017. Și îmi spunea că este de necrezut ce poate face acest utilaj și de aceea am luat decizia de a lua și al doilea utilaj. Este vorba despre cel mai mare tractor articulat, pe șenile, Case IH Quadtrac 620.

Reporter: Au fost și alți factori care au determinat decizia dumneavoastră, în afară de acea discuție?

Dan Herțeg: Eu discutam cu managerii dumneavoastră zonali, însă niciodată nu ne-am potrivit să cumpărăm utilaje de la Titan. Am luat decizia să achiziționez acest tractor pentru că știam că sunteți cei mai tari din piață în ceea ce privește tractoarele pe șenile, la fel cum ați rămas până acum cei mai buni din piață, vizavi de concurență, cu peste 25 de ani de experiență în tractoare șenilate.

Porumbul ne-a salvat și în 2019 și dar și în acest an unde am obținut o producție medie de 10 tone/ha

Reporter: Întorcându-ne puțin la partea de vegetal, cum descrieți anii agricoli dificili care au fost?

Dan Herțeg: Dacă revenim puțin în urmă, 2018 a fost un an normal pentru zona noastră, în care am obținut 8519 kg/ha la grâu, 11-12 tone/ha la porumb, 4 tone și ceva/ha la rapiță. Am intrat în 2019 cu o producție medie de grâu de 3020 kg/h. La rapiță am avut undeva la 2700 kg/ha, iar anul acesta la rapiță am făcut aproape 4000 kg/ha. Porumbul ne-a salvat și în 2019, dar și în acest an în care am obținut o producție medie de 10 tone/ha. La grâu, de la semânat și până pe 26 mai, am avut circa 76 litri de ploaie. Am primit apoi într-o lună de zile cca. 100 de litri de ploaie. Am obținut undeva între 3800-4000 de kg/ha, foarte slab. Sunt adeptul sămânței din import, folosesc soiuri și hibrizi de la marii producători străini.

Reporter: Cum stați cu forța de muncă?

Dan Herțeg: Avem șapte oameni care lucrează la noi de foarte mult timp, de 10-15 ani. Unul dintre ei a început cu tatăl meu, în 1993 și de atunci este la noi. Mai este câte unul care vine la noi, învață un an sau doi, câștigă undeva la 10 000 de lei salariu într-o lună bună, apoi pleacă. Dar vin alții la fel de buni cu care ne descurcăm.

Randamentul la tractoarele șenilate este foarte mare

Reporter: Cum descrieți relația cu departamentele de service, agricultura de precizie și piese de schimb de la Titan Machinery?

Dan Herțeg: Avem o relație bună, cu multe îmbunătățiri, un parteneriat din care am avut de câștigat și noi și ei, deopotrivă. Mai este loc de mai bine, dar până acum suntem mulțumiți. Nu am avut probleme de ordin tehnic care au rămas nerezolvate sau întârziate. Totul a fost în regulă.

Reporter: Cum descrieți relația pe care o aveți cu reprezentanții noștri zonali?

Dan Herțeg: O relație bună, sănătoasă, firească și de lungă durată. Pe Vasile Morariu și pe Adrian Olteanu (nr. Manageri de produs Titan Machinery) îi cunosc de 16-17 ani. Pe Cătălina Mitrache (n.r. Manager de zonă Titan Machinery) o cunosc de 7-8 ani, chiar am recomandat unui amic să cumpere utilaje de la Titan Machinery, a cumpărat, omul e mulțumit, lucrurile au decurs și acolo bine.

În această perioadă am reușit să irig o suprafață de 346 ha

Reporter: Din punct de vedere tehnic, ce aspecte doriți să subliniați la utilajele Case IH?

Dan Herțeg: Sunt un fermier care apreciază tractoarele pe șenile, datorită faptului că aceste tractoare nu compactează solul, au o tracțiune mai bună, puterea motorului se aduce mai bine la nivelul solului. Tractoarele pe roți, vara, în anii mai secetoși chiar aveau o problemă. Randamentul la tractoarele șenilate este foarte mare. Printr-o singură trecere poți face două trei lucrări, consumul de motorină este foarte rezonabil, iar costul de producție de hectar scade mult. Sunt lucruri în avantajul fermierului foarte mari.

Reporter: Cum urmăriți să vă dezvoltați? Ce urmează?

Dan Herțeg: În această perioadă am reușit să irig o suprafață de 346 ha, pe vechea structură de hidranți, prin proiecte afir, pe reabilitare sisteme de irigații și vrem să extindem suprafața irigată. Vreau să investesc în utilaje pentru irigat și, poate cu timpul, o combină și încă un tractor. Momentan așteptăm să vedem ce se decide la Bruxelles, dacă ne plafonează subvențiile. Sunt mulți factori, multe elemente, care contribuie la posibilitatea de a ne dezvolta sau a rămâne pe loc.

Reporter: Cum vă ajută statul să vă dezvoltați? Ce lucruri se pot îmbunătății?

Dan Herțeg: De ani de zile noi fermierii cerem ca subvenția pe societăți comerciale să nu mai fie înregistrată ca venit și să fie impozitată ca atare. Nu s-a rezolvat încă problema asta. Primim încă de la statul român o subvenție de 17 euro, iar noi, fermierii mai mari 178 – 180 de euro Cu toții plătim un impozit de 29-30 de euro. Deci primim 17 și plătim 30. Cred că ar fi timpul ca după atâția ani să rezolvăm și problema asta, să intrăm în definiția adevărată a subvenției.

În toată Europa civilizată, impozitul pe un hectar de teren este de 2 euro

Reporter: Ce ar trebui să fie subvenția?

Dan Herțeg: Subvenția este un ajutor pentru prețurile foarte mici de la noi. Vedem că la noi se vinde 1 kg de grâu cu 55-60 de bani. În Europa 1 kg de grâu se vinde undeva la 90 de bani. Deci este o diferență de 40%. Primim o subvenție mai mică decât europenii cu 30-40%. Lucrez și pe raza a două orașe. Impozilete sunt undeva la 20 de euro. În toată Europa civilizată, impozitul pe un hectar de teren este de 2 euro. Mi se pare și acest lucru o problemă de rezolvat. Motorina este subvenționată la 72 de litri. Sunt ani în care nu putem să ne încadrăm în 70 de litri, pentru că folosind o scarificare de 20-24 de litri, la o trecere cu disc, la un semănat, la fertilizat, recoltat, la transporturi tehnologice și la tot ce ai folosești peste 100 de litri. Cred că ar fi timpul ca după atâția ani aceste lucruri să se îndrepte.

Cei mici trebuie să facă cooperative ca să se poată dezvolta

Reporter: Ce recomandări aveți pentru fermierii din România?

Dan Herțeg: Fermierii mari probabil ca s-au pregătit și se pregătesc, își vor diviza societatea mare în societăți mai mici. Probabil că vom face între noi grupuri de producători sau cooperative, cei mari. Cei mici, la fel, trebuie să facă cooperative ca să se poată dezvolta. Sunt foarte mici, iar la nivel de inputuri nu au putere de negociere la vânzare de produse și acolo pierd foarte mult. Dacă s-ar asocia cred că ar avea o soartă mai bună, ar face niște silozuri, sunt bani europeni, sunt variante pentru ei, noi ăștia mari nici bani europeni pe proiecte nu prea putem accesa. Sperăm ca la următorul exercițiu financiar 2021-2027 să avem și noi acces la bani europeni. Până acum nu am avut, fiind societăți mai mari eram depunctați. Cei mai mici aveau puncte bonus, dar nu aveau săracii finanțare de la bănci, pentru că nu-i finanța nimeni că nu aveau cu ce gira, și așa s-au pierdut și bani europeni.

 

Bogdan Constantin
PR & Communication Specialist