Povestea unui tânăr fermier din Sudul Bărăganului

            Se spune că a fi agricultor este mai mult decât o meserie, este o conduită de viață, un fel special de a fi, iar provocările, oricât de dificile, nu ar putea să schimbe acest lucru. Așa este în cazul celor care se nasc învățând de la părinți ce înseamnă acest domeniu minunat, ajungând să lucreze încă din copilărie și să dezvolte pasiune. Domnul Marian Mailat este un tânăr fermier din "Câmpia Bărăganul Ialomiței”, aproape de Călărași, care s-a născut și a crescut într-o fermă agricolă alături de fratele său mai mare.

Încă de mic copil, alături de tatăl său, mergea frecvent la arat, discut, se urca în tractor și participa la toate lucrările agricole. Echipa de comunicare din cadrul Titan Machinery România a ajuns la SC AGRO PREST Mailat SRL, o fermă vegetală din Grădiștea, județul Călărași unde a stat de vorbă cu Marian Mailat, un tânăr fermier de 39 de ani, administratorul acestei întreprinderi agricole.

Reporter: Este o fermă moștenită din familie sau a fost creată de dumneavoastră?

Marian Mailat: Ferma este moștenită de la tatăl meu, care ne-a lăsat și mie și fratelui meu munca lui de o viață, să o ducem mai departe, să o dezvoltăm.

Este o fermă care a început pe la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000. Tata a plecat de la o mică proprietate, cu utilajele existente la acea vreme și cu tractoare românești. În 2006 am început să ne dezvoltăm și pe partea aceasta de utilaje performante, când s-au creat fondurile SAPARD ș.a.m.d.

Reporter: Ce tip de fermă este?

Marian Mailat:  Este o fermă vegetală de cultură mare. Încercăm să facem acest lucru cât mai bine și cât mai profitabil. În ultimii ani, deși ne-am străduit foarte mult, pot să spun că nu a fost atât de profitabil pe cât ne-am fi așteptat. În ultimii 5 ani ne-am confruntat cu secetă, au fost și ani cu grindină care ne-a afectat culturile și multe alte provocări. Au fost ani vitregi, în care știm cu toții cum au evoluat lucrurile în agricultură, cu războiul din Ucraina.

Reporter: Ce suprafață totală aveți în momentul de față și cum este împărțită pe culturi?

Marian Mailat: Pe această societate exploatez undeva la 300 ha, iar societatea fratelui meu are de asemenea puțin peste 300 ha. Fiecare societate își face un asolament propriu.

Pe societatea mea, 60-70 ha sunt cultivate cu grâu, 40-50 ha - orz, 60 ha – rapiță, iar la porumb, dacă înainte cultivăm peste 100 de ha, acum am scăzut suprafața la 70-80 ha -  cam cât putem să irigăm, și mai adăugăm și floarea-soarelui, în funcție de asolament, cca. 30 de ha (o solă) și câteodată soia, dar nu an de an.

Dar cele 4 culturi reprezintă baza (grâu, orz, rapiță și porumb), restul sunt în funcție de cum decurg lucrurile: mai întoarcem o cultură de la secetă, nu ne răsare tot din cauza secetei și tot așa, ne adaptăm în funcție de an.

Reporter: Toată această suprafață este dispusă compact sau împărțită?

Marian Mailat: Suprafața nu este compactă din păcate, cele 300 de hectare sunt împărțite în 20 și ceva de sole. Când s-au dat aici terenurile, după revoluție, s-au dat împrăștiat. Dacă un om avea 6 hectare, a dat 2 aproape de sat, 2 la jumătate și alte 2 cât mai departe de sat ca să-i împace pe toți. Așa a fost atunci concepția, una greșită zic eu, pentru că dacă nu ai tot terenul într-un loc este un dezavantaj pentru fermier. Dar ne-am organizat în așa fel încât să avem randamentul cel mai bun posibil.

Reporter: Cât de mari vedeți provocările agriculturii de astăzi?

Marian Mailat: De când a devenit o piață volatilă din punct de vedere al prețurilor, ne-a afectat pentru că nu știm la ce să ne așteptăm când ne gândim la momentul vânzării. Noi însămânțăm anul acesta, recoltăm peste 1 an. Noi nu putem să controlăm decât costurile pe hectar și cheltuielile totale pe care le facem.

Nu știm la ce costuri să facem pentru că nu știm cu cât vom vinde, pentru că prețurile variază mult cu 1 leu sau 1,3 lei sau 0.85 lei, iar diferențele sunt destul de mari. Noi ca fermieri suntem puțin încurcați. Adăugăm mai puține îngrășăminte pentru a ne încadra în acel randament, apoi apar și provocările meteorologice, secetă sau nu, grindină sau nu.

"am ajuns la concluzia că acesta este cel mai bun raport calitate-preț din toată piața..."

Reporter: V-ați confruntat și cu secetă?

Marian Mailat: În 2020 nu am recoltat absolut nimic din cauza secetei, nici la culturile de toamnă nici la culturile de primăvară. A venit 2021 în care am recoltat, fiind un an bun, apoi 2022-2024 au fost încă 3 ani în care am recoltat, în special la culturile de primăvară. Am început să investim puțin și în irigații. Anul acesta am avut porumb doar la irigat. Am avut producții satisfăcătoare, dar una peste alta nu au fost suficient de rentabile. Am avut costuri cu motorina, cu forța de muncă, cu îngrășămintele, și vindem acum porumbul cu 0,8 – 0,9 lei kg.

Reporter: Din punct de vedere al producțiilor, vindeți direct sau aveți și spații de depozitare?

Marian Mailat: Avem și depozitare dar nu la nivelul la care ne-ar trebui. Am încercat să depunem niște proiecte de cooperativă și pe fermă, sunt costuri foarte mari și nu am avut câștig de cauză. Deocamdată suntem în espectativă.

Mai lucrăm cu anumiți colaboratori din zonă cu care mai avem contracte de depozitare și ne descurcăm așa. Dar în ultimii ani am fost nevoiți să vindem la recoltat, pentru că vin foarte repede datele scadente, leasing la tractoare, cheltuieli cu inputurile.

Reporter: Când a început colaborarea cu Titan Machinery?

Marian Mailat: Colaborarea cu Titan Machinery Romania a început prin 2017. Noi lucram deja la acea vreme cu tractoare Case IH mai vechi, dar în acel moment am accesat proiecte pe fonduri europene și ne-am achiziționat tractoare Case IH, semănători Väderstad, toate noi.

Primul tractor achiziționat de la Titan Machinery a fost un tractor Case IH Puma 220, un an mai târziu am mai achiziționat unul, apoi am luat un tractor Case IH Puma 165 si de 155 CP, semănătoare Väderstad Tempo F8, semănătoare Väderstad Rapid de 4 metri mecanică, disc Väderstad Carrier.

Reporter: Ce anume v-a determinat să colaborați cu Titan Machinery?

Marian Mailat: Prima dată am plecat cu o idee foarte clară pe care noi o urmărim mereu aici, și anume raportul calitate-preț. Am studiat piața, ne-a ajutat foarte mult și reprezentantul de zonă Lucian(n.r. Lucian Pescaru - Manager de Zonă Titan Machinery), care este chiar de la noi de aici din comună. Tot timpul ne-a sfătuit, ne-a îndrumat și a contribuit ca factor de decizie, dar în primul rând raportul calitate-preț al utilajelor pe care le are Titan Machinery.

Sunt multe modele în piață, unele mai scumpe, altele mai puțin scumpe și fără aceeași calitate, dar noi am făcut o analiză și am ajuns la concluzia că acesta este cel mai bun raport calitate-preț din toată piața.

Reporter: După primele achiziții și randamentul înregistrat cu acestea ați continuat să achiziționați de la Titan Machinery?

Marian Mailat: Am achiziționat în 2018, 2020, 2022 și 2023 câte un tractor Case IH. Vă dați seama ca daca nu mă felicitam pentru alegere, nu mai luam. Daca nu eram mulțumit de service, de piese de schimb nu mai reveneam să iau și alte tractoare. Totul a fost in regulă, tehnicienii și-au făcut treaba, pe partea de GPS, Cătălin(n.r. Cătălin Tudor – Specialist Agricultura de Precizie Titan Machinery) un băiat foarte bun în ceea ce face și cu care ne înțelegem foarte bine, chiar vreau să îl felicit pe această cale, de fiecare dată vine și ne rezolvă imediat problemele.

Reporter: Cum descrieți colaborarea cu Lucian Pescaru (n.r. Manager de Zonă)?

Marian Mailat: Întâmplarea face că eu și Lucian să fim și prieteni de mici copii, iar de fiecare dată când am luat o decizie, acest lucru a contat. Ne îndrumă de fiecare dată, au fost întotdeauna îndrumări sincere și tot ceea ce a spus s-a și întâmplat, drept dovadă că încă lucrăm.

Prețurile au crescut foarte mult și la utilaje. La fel și condițiile de finanțare, dobânzile au crescut și sunt lucruri care ne fac să fim reticenți în a cumpăra utilaje, deși am mai avea nevoie de o semănătoare așa cum este Väderstad Proceed. O urmărim de ceva timp, să vedem când o să vină și sperăm să nu fie un preț prea mare.

Noi avem aici și o cooperativă agricolă formată din 17 fermieri, undeva la 2000 de hectare și poate încercăm să facem p achiziție comună pe cooperativă. Dar așteptăm și noi timpuri mai bune, pentru că toți fermierii sunt decapitalizați acum, sunt loviți de secetă, de loteria prețurilor și de toate provocările din ultimii ani.

"Statul ar putea să impună asigurări obligatorii la nivel național pentru culturi, astfel încât fermierul să fie acoperit..."

Reporter: Ce ne puteți spune despre semănătoarea Väderstad Tempo, obișnuiți să semănați în regim de viteză?

Marian Mailat: Nu suntem noi adepții vitezelor mari la semănat, semănăm mai încet și urmărim o calitate cât mai bună. Noi având și o suprafață mai mică nu suntem constrânși să semănăm cu viteză. Suntem foarte mulțumiți de această semănătoare, am semănat și rapiță cu ea, am semănat rapiță la 70 cm și la 35 cm(n.r. distanță între rânduri), porumb, floarea-soarelui, soia la 70 cm.

Începem să facem din ce în ce mai puțină pregătire a terenului. Anul acesta, de exemplu, nu am scarificat, nu am arat pentru culturile de toamnă. Rapița am semănat-o direct, după ce am recoltat, am intrat cu un disc de dezmiriștire și am semănat direct cu tempo la 70 și 35 cm. Rapița arată acum foarte bine, ne-a ajutat și vremea foarte mult, ploile care au fost, au fost condiții optime de răsărire și de semănat. Cel puțin o lună suntem asigurați de apă în sol.

Reporter: În primăvară ați avut irigare la porumb?

Marian Mailat: Am avut 40 de ha de irigat la tambur și 30 de ha de irigat la picurare. Nu prea avem surse de apă să trecem și la pivoți. Dacă vor mai apărea surse de apă vom lua în considerare și sistemele pivot, repet, este vital să avem irigații. Nu văd viitorul în agricultură fără irigații.

Eu sunt dispus să investesc în irigații și am investit acolo unde am avut infrastructură, apă și canale. Se mai discută despre puțurile forate. Legea este foarte complicată cu puțurile forate, n-ai voie decât până la o anumită adâncime, iar la noi aici în zonă trebuie să sapi mai mult decât adâncimea legală stabilită de apele române să sapi după apă.

Nu avem proprietăți foarte multe și se întâmplă să facă un puț pe proprietatea altcuiva și să-și revendice apoi acel om pământul și să rămâi descoperit. Noi în această zonă avem canale deschise  față de multe alte zone ale țării care nu au canale și nu au avut niciodată irigații. Dar aici în zona au fost irigații și ar fi foarte simplu doar să ne reabiliteze.

Au început, ce-i drept, să reabiliteze stațiile de pompare și repompare și canalele pentru a aduce apa din Dunăre, cu costuri destul de mari pentru a aduce apa la noi. Nu vreau să mă gândesc cum o să fie când apa nu o să mai fie gratuită.

Reporter: Pe măsură ce discutăm se observă că sunteți un fermier foarte pasionat de ceea ce face și deschis la tehnologie de ultimă generație, cum doriți să vă dezvoltați pe viitor?

Marian Mailat: În momentul de față nu am bugetul necesar să implementăm toate tehnologiile pe care le urmăresc și să mă echipez cu utilajele pe care mi le doresc.

Momentan nu văd un moment prielnic pentru dezvoltare. Provocările sunt deja destul de mari pentru ce avem noi aici. Nefiind la irigat chiar nu văd de ce aș cheltui mai mult și să muncesc mai mult și să nu am un profit sau un randament bun. Dispunem de 5-6 angajați permanent și restul oameni care ajută. Ne descurcăm cu acest personal și în perioada campaniei.

Cu toții avem în fire să ne dezvoltăm să avem mai mult, dar momentan eu consider că este suficient cât avem, ne acoperim cu utilajele care sunt, cu forța de muncă care este.

Reporter: O parte dintre pierderi sunt compensate și de Ministerul Agriculturii?

Marian Mailat: Eu ca fermier am hotărât să nu mai depind de stat sau de alte ajutoare din afara fermei. Singura mea rugăminte pentru stat este să înceapă să investească în irigații, în canale și în stații de pompare. Pentru că dacă ar aduce apă aproape de sole, noi de acolo facem un împrumut, facem o conductă, punem un pivot.  Ne dorim ca toți cei implicați în deciziile la nivelul ministerului agriculturii să se axeze în primul rând pe irigații, să reabiliteze toate canalele și stațiile care au fost funcționabile până la un moment dat, apoi pe asigurări.

Să se găsească o soluție pentru a se face asigurări la nivel național pentru culturi, astfel încât fermierul să fie obligat să-și asigure culturile. Fără asigurări ești tot timpul dispus la orice calamitate. Noi semănăm în toamnă acum și recoltăm tocmai în vară, sunt 7-8 luni în care ești descoperit, totul se întâmplă în aer liber, nu știi ce vine de sus. Știi că în caz de dezastru iei ceva, nu pierzi absolut tot. Dacă statul implementează un sistem bine pus la punct de asigurări, în care fermierul să nu mai fie nevoit sa lucreze direct cu jucătorii de pe piață care au polițe foarte scumpe și care, cel puțin în caz de secetă nu se justifică.

Statul degeaba ne dă în fiecare an despăgubiri de 1000 de lei /ha, că noi nu avem ce să facem cu ei, când noi investim 3000-4000 de lei/ha. Nu vorbim de profit, sau să mai rămână ceva cu care să plătim angajații să plătim utilitățile și tot ce este. Pierde și statul pierdem și noi fermierii. Dar dacă s-ar investii acești bani pe care ni aloca statul în irigații și asigurări, fermierul și-ar face un sistem de irigat și ar fi mai liniștit.

Material realizat de Bogdan Constantin
PR & Communication specialist